Bullying-ul la școală: Efecte psihologice și metode de prevenție

Efectele psihologice ale bullying-ului

Expunerea repetată la agresiuni verbale, fizice sau psihologice poate avea consecințe devastatoare asupra psihicului copilului. Conform unui studiu publicat de Copeland et al. (2013, copiii și adolescenții care sunt victime ale bullying-ului prezintă un risc crescut de a dezvolta anxietate, depresie și tulburări de stres post-traumatic (PTSD). Aceștia pot avea dificultăți în a-și construi încrederea în sine, ceea ce poate duce la izolare socială și dificultăți de relaționare în viitor.

Studiul evidențiază și un fenomen numit „efectul martorului” („bystander effect”), care arată că nu doar victimele directe ale bullying-ului, ci și colegii care asistă la aceste comportamente pot dezvolta tulburări psihologice. Aceștia trăiesc un sentiment de vinovăție și neputință, care poate afecta stima de sine și funcționarea socială. Copiii care sunt martori pasivi la bullying pot experimenta emoții negative intense, cum ar fi frica, stresul și anxietatea, care le influențează dezvoltarea emoțională.

Simptomele psihologice frecvente includ tristețea, lipsa de interes pentru activități care înainte le aduceau bucurie, schimbări bruște de dispoziție și, în cazuri extreme, gânduri suicidare. Un studiu realizat de Rivers și colegii săi a demonstrat că victimele bullying-ului au de patru ori mai multe șanse să manifeste comportamente suicidare decât colegii lor care nu au trecut prin astfel de experiențe traumatizante.

Efectele pe termen lung

Consecințele bullying-ului nu se limitează doar la copilărie. Studiile longitudinale (Arseneault et al, 2010) arată că victimele bullying-ului pot suferi și în viața adultă, prezentând rate mai mari de depresie, anxietate, tulburări de somn și dificultăți în menținerea locului de muncă. În plus, aceștia pot întâmpina dificultăți în stabilirea relațiilor sănătoase și în gestionarea propriilor emoții, ceea ce poate duce la o calitate a vieții diminuată.

Nu doar victimele bullying-ului sunt afectate, ci și agresorii. Aceștia sunt mai predispuși să dezvolte comportamente antisociale, să aibă probleme cu legea și să se confrunte cu dificultăți în relațiile interpersonale pe termen lung.

Metode de prevenție

Prevenirea bullying-ului necesită o abordare multidisciplinară, implicând atât familiile, cât și școlile, comunitatea și chiar legislația. Potrivit cercetărilor din domeniu, intervențiile la nivel școlar sunt cele mai eficiente, dacă sunt implementate în mod corect și susținut. (Olweus și Limber, 2010)

1. Educația emoțională și socială: Una dintre metodele esențiale de prevenție este educarea copiilor și adolescenților cu privire la empatie, gestionarea emoțiilor și relaționarea socială. Atunci când elevii învață să recunoască emoțiile celor din jur și să le înțeleagă, este mai puțin probabil să participe la acte de bullying. 
2. Crearea unui mediu sigur și incluziv în școli: Școlile trebuie să creeze un mediu sigur, în care elevii să se simtă protejați și ascultați. Politicile anti-bullying clare, formarea profesorilor și a consilierilor școlari în identificarea semnelor de bullying sunt esențiale. De asemenea, implicarea activă a părinților în educația copiilor poate face o diferență majoră.
3. Intervenții personalizate: Copiii care sunt implicați în acte de bullying – fie ca victime, fie ca agresori – au nevoie de sprijin individualizat. Intervențiile psihologice, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală, s-au dovedit a fi eficiente în tratarea anxietății și depresiei cauzate de bullying. De asemenea, agresorii pot beneficia de consiliere pentru a înțelege rădăcinile comportamentelor lor și pentru a dezvolta abilități de relaționare sănătoase.
4. Implicarea comunității: Întreaga comunitate are un rol în prevenirea bullying-ului. Campaniile de conștientizare, organizarea de evenimente educaționale și formarea unor grupuri de sprijin pentru victime și familiile lor sunt doar câteva exemple de modalități prin care comunitatea poate contribui la prevenirea bullying-ului.
5. Promovarea utilizării responsabile a tehnologiei: În era digitală, cyberbullying-ul devine o problemă din ce în ce mai frecventă. Școlile și părinții trebuie să educe copiii despre riscurile internetului și să le ofere instrumente pentru a se proteja online. În plus, platformele de social media ar trebui să-și asume o responsabilitate mai mare în combaterea bullying-ului digital, oferind mecanisme de raportare și intervenție rapidă.

Sfaturi pentru părinți

Pentru părinți, prevenirea bullying-ului începe acasă. Este esențial să construiască o relație deschisă și de încredere cu copilul lor, astfel încât acesta să se simtă confortabil să discute despre orice probleme întâmpinate la școală. Dacă observați schimbări de comportament la copilul dvs., cum ar fi retragerea socială, scăderea performanțelor școlare sau schimbări bruște de dispoziție, este important să discutați cu el și, dacă este necesar, să căutați ajutor profesional.

De asemenea, părinții trebuie să fie atenți la semnele care ar putea indica faptul că propriul copil este agresor. Comportamentele agresive sau lipsa de empatie față de ceilalți pot fi indicii ale unor probleme emoționale mai profunde care necesită intervenție.

De reținut

Bullying-ul este o problemă complexă, cu efecte de lungă durată asupra sănătății mentale și emoționale. Prevenirea și combaterea acestuia necesită eforturi concertate din partea școlilor, părinților, comunității și a sistemului de sănătate. Prin educație, empatie și intervenții adecvate, putem crea un mediu mai sigur pentru copii și adolescenți, ajutându-i să se dezvolte într-un mod sănătos și echilibrat.

Pentru sprijin medical și consiliere psihologică, vă așteptăm cu drag la Clinica Meridian, unde specialiștii noștri sunt pregătiți să ofere ajutorul necesar în gestionarea acestor probleme.