Care sunt semnele precoce ale demenței?

Într-o eră în care speranța de viață crește, demența devine o provocare tot mai presantă în domeniul sănătății publice. Studiile recente subliniază importanța identificării precoce a semnelor pentru intervenții eficiente și gestionare adecvată a afecțiunii. Diagnosticarea precoce permite inițierea timpurie a tratamentului și planificarea îngrijirii, ceea ce poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacienților și a familiilor lor.

Semne și simptome precoce ale demenței

1. Deficite cognitive


Studiile indică că unul dintre primele semne ale demenței este deteriorarea funcțiilor cognitive, în special a memoriei. Pacienții pot prezenta dificultăți în:some text

  • Retenția și recuperarea informațiilor recente.
  • Găsirea cuvintelor și exprimarea clară a gândurilor.

Aceste deficite pot deveni evidente în situații cotidiene, cum ar fi uitarea numelui unei persoane cunoscute sau locația obiectelor de zi cu zi.

2. Modificări în comportament și personalitate


Studiile recente sugerează că schimbările comportamentale și de personalitate pot preceda adesea declinul cognitiv evident. Pacienții pot experimenta:some text

  • Schimbări bruște ale dispoziției, de la iritabilitate și apatie la anxietate sau depresie.
  • Reducerea inițiativei și a interesului pentru activități sociale sau de agrement.

Aceste modificări pot afecta relațiile interpersonale și capacitatea pacientului de a se adapta la schimbări.

3. Deficite în activități zilnice


Studiile clinice au identificat dificultăți semnificative în gestionarea activităților de zi cu zi, inclusiv:some text

  • Capacitatea redusă de a gestiona finanțele și alte sarcini administrative.
  • Probleme în realizarea activităților de autoîngrijire, cum ar fi îmbrăcarea și hrănirea adecvată.

Aceste deficite pot deveni progresiv mai evidente, afectând autonomia și independența pacientului în viața de zi cu zi.

Opțiuni de tratament și terapii

Pentru a trata eficient demența, este important să abordăm o gamă variată de tratamente care au demonstrat eficacitate în gestionarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții pacienților. 

Tratament farmacologic

1. Inhibitori de colinesterază și memantină
Studiile clinice au demonstrat că medicamentele care includ inhibitori de colinesterază, cum ar fi donepezilul, rivastigmina și galantamina, precum și memantina, pot îmbunătăți funcțiile cognitive la pacienții cu demență de tip Alzheimer. (Birks et al. 2006) Aceste medicamente acționează prin creșterea nivelurilor de neurotransmițători în creier, îmbunătățind astfel comunicarea neuronală și reducând deteriorarea cognitivă progresivă. (Schneider et al. 2006)

În funcție de stadiul și particularitățile fiecărui pacient, tratamentul poate include o combinație de medicamente pentru a maximiza beneficiile terapeutice. Această abordare personalizată este esențială pentru adaptarea tratamentului la nevoile individuale și pentru gestionarea eficientă a simptomelor specifice demenței.Terapii non-farmacologice

2. Terapia cognitiv comportamentală
Terapiile comportamentale și cognitive sunt esențiale în gestionarea simptomelor non-cognitive ale demenței, cum ar fi comportamentul agresiv sau depresia. Aceste terapii ajută pacienții să dezvolte strategii de adaptare și să îmbunătățească funcționarea zilnică, reducând astfel impactul negativ al bolii asupra calității vieții. (Laver et al. 2016)

3. Exercițiile fizice regulate
Studiile recente au evidențiat beneficiile exercițiilor fizice regulate în gestionarea simptomelor demenței, inclusiv îmbunătățirea funcțiilor cognitive și reducerea riscului de deteriorare a stării generale de sănătate. (Heyn et al. 2004) Exercițiile fizice moderate, cum ar fi mersul pe jos sau înotul, pot sprijini sănătatea cardiovasculară și pot stimula funcționarea cognitivă prin creșterea fluxului sanguin către creier (Forbes et al. 2013).

Abordări complementare și noi direcții de cercetare

1. Dieta și suplimentele alimentare
Cercetările sugerează că o dietă echilibrată, bogată în antioxidanți și acizi grași omega-3, poate avea efecte benefice în protecția împotriva deteriorării cognitive asociate cu demența. De asemenea, anumite suplimente alimentare, cum ar fi vitamina E și acidul folic, au fost investigate pentru potențialul lor de a sprijini sănătatea creierului. (Dangour et al. 2010)

2. Intervenții terapeutice inovative
În domeniul cercetării, noile direcții includ terapii genetice, stimularea magnetică transcraniană și alte metode inovatoare care vizează repararea și protejarea neuronilor afectați de demență. Aceste intervenții promițătoare pot reprezenta viitorul tratamentului personalizat pentru pacienții cu diverse forme de demență. (Ross et al.)

De reținut

Recunoașterea semnelor timpurii ale demenței este esențială pentru intervenții medicale eficiente și susținerea pacienților în gestionarea acestei boli degenerative. Informarea și educația continuă a pacienților, familiilor și cadrelor medicale contribuie la o abordare holistică în îngrijirea persoanelor afectate de demență, promovând o calitate superioară a vieții și menținând independența cât mai mult posibil.

Timp pentru citire:
10 minute
Articol revizuit de:
Asist. Univ. Dr. Pavăl Denis
Bibliografie:
  • Schneider LS, Dagerman KS, Higgins JP, et al. Effectiveness of atypical antipsychotic drugs in patients with Alzheimer's disease. N Engl J Med. 2006;355(15):1525-38.
  • Laver K, Dyer S, Whitehead C, et al. Interventions to delay functional decline in people with dementia: a systematic review of systematic reviews. BMJ Open. 2016;6(4)
  • Heyn P, Abreu BC, Ottenbacher KJ. The effects of exercise training on elderly persons with cognitive impairment and dementia: a meta-analysis. Arch Phys Med Rehabil. 2004;85(10):1694-704.
  • Forbes D, Thiessen EJ, Blake CM, Forbes SC, Forbes S. Exercise programs for people with dementia. Cochrane Database Syst Rev. 2013;(12)
  • Dangour AD, Allen E, Elbourne D, et al. Effect of 2-y n-3 long-chain polyunsaturated fatty acid supplementation on cognitive function in older people: a randomized, double-blind, controlled trial. Am J Clin Nutr. 2010;91(6):1725-32.
  • Ross CA, Poirier MA. Protein aggregation and neurodegenerative disease. Nat Med. 2004;10 Suppl
  • Livingston G, Sommerlad A, Orgeta V, et al. Dementia prevention, intervention, and care. Lancet. 2017;390(10113):2673-2734.
  • Petersen RC, Lopez O, Armstrong MJ, et al. Practice guideline update summary: Mild cognitive impairment: Report of the Guideline Development, Dissemination, and Implementation Subcommittee of the American Academy of Neurology. Neurology. 2018;90(3):126-135.
  • Alzheimer's Association. Alzheimer's & Dementia: Definition & Overview. [Internet] Disponibil la: https://www.alz.org/alzheimers-dementia/what-is-dementia